sâmbătă, 12 ianuarie 2013

Cât costă anul acesta Sărbătorile în Poiana Braşov şi care sunt cele mai bune oferte







Cât costă anul acesta Sărbătorile în Poiana Braşov şi care sunt cele mai bune oferte

Cu sau fară adăugirea „de fiţe” pe cartea de vizită, Poiana Braşov nu-şi dezminte nici de CRĂCIUN-REVELION 2012 renumele de cea mai scumpă staţiune de schi din România. Aceasta chiar dacă, loviţi şi ei serios de criză, hotelierii nu s-au mai aruncat la majorări de tarife de 20-30%, cum obişnuiau până prin 2008-2009, preferând – cu puţine excepţii – să le păstreze la nivelul de anul trecut sau chiar de acum doi ani. Măsura se regăseşte inclusiv în OFERTELE DE CRĂCIUN ŞI REVELION, singurele ocazii ale hotelierilor, alături de Paşti, de a-şi mai scoate pârleala, având în vedere că în restul timpului gradul de ocupare din staţiune este de 20-25% în extrasezon şi până la 50% în intervalul decembrie-martie.
Tariful „normal” pentru o zi de week-end la schi: 500 de lei de persoană
Spre exemplu, în weekend-ul tocmai încheiat, primul de iarnă adevărată din sezonul 2012-2013, turiştii veniţi să se bucure de zăpada de 50-70 de centimetri de pe cele opt pârtii ale Poienii, cu o lungime totală de 24 de kilometri, abia dacă au ocupat 40% din totalul locurilor de cazare din staţiune. Şi asta în condiţiile tarifelor  „normale” pe care hotelierii le vor practica pe toată durata sezonului de iarnă, cu excepţia Crăciunului şi a Revelionului: între 120 şi 250 de lei de persoană ziua de cazare cu mic dejun inclus, la care se adaugă încă cel puţin 150 de lei de persoană pe zi pentru dejun şi cină, alţi 150 de lei pe zi pentru abonamentul la mijloacele de transport pe cablu şi încă vreo 50 de lei pentru băuturile şi gustările la capătul pârtiei, între două coborâri.
Adică, în total, aproximativ  500 de lei de persoană pentru o zi de weekend în Poiana Braşov în „regim economic”, fără a mai pune la socoteală costul benzinei ori al motorinei şi „distracţia” celor 4-5 ore petrecute în ambuteiajele de pe şosele, la venire şi la înapoierea acasă.
Turiştii vor mai avea parte însă parte de aceste tarife abia după 15 ianuarie viitor, când hotelierii vor fi bifat şi încasările de la ruşii, ucrainienii şi moldovenii veniţi să serbeze Crăciunul şi Revelionul pe stil vechi.
Crăciunul, o „magie” între 100 şi 395 de euro, plus restul
Cu asigurarea "este la fel ca iarna trecută”, hotelierii le-au pregătit doritorilor de un Crăciun în Poiana Braşov o „magie” aparent pentru toate buzunarele: de la 100 de euro de persoană pentru un sejur de patru nopţi cu mic dejun, într-o pensiune de 3 stele, până la 395 de euro de persoană pentru cinci nopţi cu demipensiune şi acces gratuit la saună, piscină, jaccuzzi şi Internet, într-un hotel de 4 stele.
La majoritatea hotelurilor şi pensiunilor din staţiune, aceste tarife sunt între 150-165 de euro de persoană pentru un sejur de trei nopţi de cazare cu mic dejun şi masa festivă din noaptea Crăciunului. Dacă turistul nu se mulţumeşte însă doar cu atât, ci mai vrea şi dejun şi cină, atunci mai trebuie să scoată zilnic din buzunar cel puţin 50-60 de euro de persoană. Tot atât ar putea să-l coste, împreună, ski-pass-ul şi restul „mărunţişurilor”. Dacă îl mai ispiteşte şi vreun bar ori club de noapte, „magia Crăciunului” sporeşte cu cel puţin încă o sută – două de euro.
Există, însă, şi o veste bună: aproape toate hotelurile şi pensiunile din Poiană mai au încă destule locuri libere de Crăciun, amatorii având doar dificultatea alegerii.
Revelion "sold out" de 2.100 de euro de persoană
Dacă de Crăciun mai sunt încă multe locuri libere, pentru Revelion trebuie să fii prieten bun cu măcar trei, patru hotelieri, ca să poţi spera la o cameră liberă. „Totul e vândut de câteva luni” este refrenul care te întâmpină, invariabil, la toate hotelurile şi pensiunile din staţiune, alături de două precizări: prima – tarifele sunt aceleaşi ca anul trecut, ba chiar, la câteva hoteluri şi pensiuni, cu 3-5% mai mici; a doua – ofertele cele mai scumpe au fost şi cele mai căutate, s-au epuizat primele, „ca pâinea caldă”.
Anul acesta, recordul a fost de 2.100 de euro de persoană pentru un sejur de şapte nopţi de cazare la unul dintre hotelurile de 4 stele, cu pensiune completă, petrecere de Revelion şi SPA la discreţie. La polul opus, un „pachet” de trei nopţi de cazare cu mic dejun şi masa festivă de Revelion, la 1.300 de lei de persoană, sau unul de cinci nopţi de cazare,  în schimbul a 1.700 de lei de persoană, tot la un hotel de 4 stele, dar mai mic.
La cele mai multe hoteluri şi pensiuni, însă, ofertele de Revelion au fost la 650-820 de euro de persoană, pentru sejururi de 5 sau 7 nopţi de cazare, cu demipensiune şi petrecerea din noaptea dintre ani. Oricum, toate aceste tarife sunt pur informative, toate încercările de a mai găsi o cameră liberă fiind zadarnice, dacă nu eşti prieten sau rudă cu vreun hotelier.
Condiţii foarte bune de schi, preţuri de neuitat
În acest sezon, Poiana Braşov oferă turiştilor condiţii foarte bune de schiat: opt pârtii – trei uşoare, Stadion, Bradul şi Drumul Roşu, una de dificultate medie, Sulinar, şi patru dificile, Lupului, Kantzel, Ruia şi Subteleferic.
Cea mai scurtă, Stadion, are 300 de metri lungime, iar cea mai lungă, Drumul Roşu, măsoară 3.821 de metri, lungimea totală a celor opt pârtii fiind de aproape 25 de kilometri. Toate sunt dotate cu instalaţii de zăpadă artificială, iar câteva dispun şi de instalaţii de nocturnă.
De asemenea, turiştii au la dispoziţie zece instalaţii de transport pe cablu – o telegondolă, două telecabine, două telescaune şi cinci teleschiuri – cu program de funcţionare între orele 9-16. Utilizarea lor se face pe bază de abonament (ski-pass) cu puncte, cu preţuri ce pornesc de la 20 de lei/adult şi 10 lei/copil sub 12 ani pentru o singură urcare sau coborâre şi ajung la 960 de lei pentru un abonament de 10 zile, valabil pe parcursul întregului sezon de schi. Alte preţuri: 30 lei/adult şi 15 lei/copil pentru un abonament de 6 puncte, 40 lei (25 lei) pentru unul cu 10 puncte, 65 lei (40 lei) pentru 20 de puncte, 95 lei (50 lei) pentru 30 de puncte şi 135 lei (75 lei) abonamentul pentru o zi. O urcare cu teleschiul costă 2 puncte, una cu telecabina Kantzel – 5 puncte, iar una cu telegondola Postăvarul Expres ori cu telecabina Capra Neagră – 6 puncte.
Adrian Popescu este senior reporter al Ziarului Gândul
www.gandul.info
clapari,boots ski,clapari de vanzare,clapari second hand,clapari sh,oferta clapari schi,magazin echipamente ski,magazin schiuri si clapari,bucuresti,timisoara,brasov,suceava,oradea,bacau,constanta,schiuri de vanzare,schiuri second hand,atomic,rossignol,salomon,dynastar,fscher,blizzard,head,k2,tecnica,nordica,volkl,

Harta partiilor noi de ski din Romania


Harta pârtiilor de schi din România. Câte pârtii noi au fost omologate anul acesta

Dacă doriţi să schiaţi şi în altă parte decât pe pârtiile din staţiunile de pe Valea Prahovei, atunci puteţi alege staţiunile din judeţele Harghita Gorj sau Bistriţa Năsăud. Aici au fost omologate noi pârtii. ECONOMICA.NET vă prezintă harta pârtiilor de schi din România, dar şi ce proeicte noi se află în derulare în cadrul programului Schi în România.

România are 126 de km de pârtii de schi, iar o mică parte dintre ele nu sunt încă omologate. E mult, e puţin? România nu se poate compara cu ţări precum Elveţia, Austria, Franţa, Italia,unde s-au investit sute de milioane de euro în infrastructura turistică. Dacă ne uităm la cifre, doar staţiunea SkiWelt Wilder Kaiser-Brixental din Austria are 279 km de pârtii de schi, Matterhorn Ski Paradise din Elveţia are 360 km de pârtii, iar Dolomiti Superski din Italia oferă turiştilor 1.200 km de pârtii diferite.
Nici Centrul European al Consumatorilor nu face comparaţie între România şi marile staţiuni din oraşele mai sus amintite. În ultima ediţie a raportului cu privire la staţiunile de schi din Europa, la fel ca şi în precedentele, se specifică faptul că „În România nu sunt staţiuni de schi comparabile cu cele din alte ţări, dar sunt câteva pârtii foarte bune”.
Dar ne putem raporta la vecinii noştri de la sud, care în ultimii ani atrag cu preţuri mici din ce în ce mai mulţi români nu doar pe litoral, ci şi în staţiunile montane. Bulgarii au peste 220 de km de pârtii, cu 100 km mai mult decât au staţiunile montane de la noi.     
La ora actuală, în România sunt 147 de pârtii de schi, de diferite lungimi, din care patru neomologate (pârtia Bucovina de la Suceviţa, judeţul Suceava, pârtia Teleschi 1300 de la Vulcan, judeţul Hunedoara şi două de la Vf. Şureanu, judeţul Alba – A1 şi A2), una este dezafectată – Cîrlibaba 2, Suceava, iar una este închisă – Teleschi Pricop din Borşa, Maramureş, arată datele Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) la solicitareaECONOMICA.NET.
MDRT a omologat noi pârtii de schi
În ultimii doi ani, MDRT a finalizat investiţii în nouă proiecte prin Programul naţional de dezvoltare a turismului „Schi în România”, cu o valoare totală de  61,4 milioane de euro. Investiţiile pentru alte nouă proiecte sunt în derulare, iar valoarea totală a contractelor de finanţare este de 216 milioane de euro, din care au fost efectuate plăţi în valoare totală de 64 milioane de euro.
La sfârşitul anului trecut existau 131 de pârtii de schi. Iar vestea bună de anul acesta este că alte 15 noi pârtii de schi au fost omologate. Spre exemplu, în judeţul Prahova au fost omologate noi pârtii anul acesta. Este vorba de Lăptici 2 (900 m – medie), Drumul de vară varianta acces (398 m – medie) de la Sinaia. Alte trei pârtii din Masivul Bucegi au fost omologate de MDRT: Gondolă (150 m – uşoară), Valea cu Brazi (300 m – medie) şi Kalinderu 2 (1.050 m – medie).
În luna noiembrie a acestui an, au mai fost omologate şi trei pârtii din staţiunea Rânca, judeţul Gorj: Teleski M3 (300 m – uşoară), Teleski M4 (900 m – medie) şi Rânca 1 (860 m – medie), mai arată datele MDRT furnizate la solicitarea ECONOMICA.NET.
Dintre cele două noi pârtii din judeţul Hunedoara, Râuşor (780 m – medie) şi Teleschi 1.300, a fost omologată doar prima.
Alte pârtii noi de schi omologate sunt: Veveriţa de la Vatra Dornei (780 m – medie), Trecătoarea Lupilor din Munţii Cindrel, judeţul Sibiu (512 m – medie), Cozla 1 (965 m- medie) de la Dealul Cozla, judeţul Neamţ, pârtia Tolvayos (480 m) din Pasul Tolvayos, judeţul Harghita, Casa Baraj (800 m – uşoară) din Munţii Semenic, judeţul Caraş-Severin şi Alpina Blazna (1.200 m – medie) din Munţii Rodnei, judeţul Bistriţa Năsăud.
Pârtiile A1 şi A2 din Vârful Şureanu, judeţul Alba nu au fost încă omologate.
Care este cea mai lungă şi cea mai scurtă pârtie din România
Cea mai lungă pârtie de schi din România este Drumul Roşu din Poiana Braşov, administrată de Primăria Braşov, şi care care o lungime de 4.752 de m şi un drag de dificultate uşor. Alte pârtii lungi sunt Sulinar – Poiana Braşov (3.394 m), Dealul Negru – Suceava (3.000 m), Drumul de vară – Sinaia (2.972 m) sau Lupului – Poiana Braşov (2.605 m). La polul opus, cea mai mică pârtie de schi din ţară este cea de la Moneasa, judeţul Arad, de doar 180 de m.
Citeşte mai jos în tabele care sunt investiţiile finalizate în ultimii doi ani şi care sunt proiectele în derulare.


www.economica.net





clapari,boots ski,clapari de vanzare,clapari second hand,clapari sh,oferta clapari schi,magazin echipamente ski,magazin schiuri si clapari,bucuresti,timisoara,brasov,suceava,oradea,bacau,constanta,schiuri de vanzare,schiuri second hand,atomic,rossignol,salomon,dynastar,fscher,blizzard,head,k2,tecnica,nordica,volkl,

Pârtiile de schi din Poiana Braşov, Predeal şi Bran sunt pregătite pentru vacanţa de Crăciun

În Poiană se schiază pe toate cele zece pârtii şi pe variantele lor. Sezonul de schi de deschide oficial în acest weekend. În premieră, pe Pârtia Bradul se va putea schia şi noaptea.

Pârtiile cu dificultate mare din Poiana Braşov, respectiv Lupului, Subteleferic şi Kanzel sunt recomandate doar schiorilor profesionişti. Începătorii pot schia Bradul şi Stadion. Şi cea mai lungă pârtie de schi din România este tot în Poiana Braşov. Drumul Roşi care 4,7 kilometri şi un grad mediu de dificultate..
În staţiunea Predeal se schiază pe toate pârtiile: Cocoş, Subteleferic, Clăbucet, Clăbucet Varianta şi Clăbucet MTR, toate fiind în stare foarte bună. În 21 decembrie va funcţiona şi sistemul de iluminat nocturn.
Stratul de Zăpadă atât în Poiană, cât şi în Predeal este de peste 50 de cem, iar în weekend se anunţă temperature negative, numai bune pentru schi.
Schi şi în Bran
Şi domeniul schiabil Zănoaga de la Bran s-a deschis la sfârşitul săptămânii şi sunt condiţii foarte bune pentru practicarea sportului, scrie agrepres.ro. Domeniul cuprinde două pârtii pentru avansaţi şi una pentru începători. Domeniul schiabil este dotat cu instalaţie de transport pe cablu, nocturnă şi instalaţie de producere a zăpezii artificiale. La domeniul schiabil Zănoaga se ajunge pe Valea Porţii, puţin înainte de intrarea la Castelul Bran, distanţa fiind de 3,5 km de Castel.
Decalogul schiorului
După accidental nefericit din weekend-ul trecut din Poiana Braşov când un schior şi-a pierdut viaţa, Primăria Braşov a postat pe site şi un set de reguli de siguranţă pentru amatorii sporturilor de iarnă. Decalogul schiorului ar trebui respectat de toţi turiştii.
  1. Respectul celuilalt: orice schior trebuie să se comporte astfel, în orice clipă, încât să nu pună pe celălalt de lângă el în pericol.
  2. Stăpânirea vitezei şi a comportării: orice schior trebuie să-şi adapteze viteza de alunecare şi comportamentul adecvat propriei sale capacităţi fizice şi tehnice.
  3. Stăpânirea direcţiei: schiorul din deal, a cărui poziţie este dominantă, trebuie să-şi aleagă în aşa fel traseul şi să prevadă o direcţie de cădere care să asigure siguranţa schiorului din vale.
  4. Depăşirea: schiorul poate sa efectueze o depăşire liberă în deal, vale, stânga, dreapta, atâta timp cât schiorul care depăşeşte ţine seama de evoluţia schiorului depăşit şi păstrează o distanţă de siguranţă suficientă în raport cu el.
  5. Încrucişarea şi traversarea: schiorul care traversează o pârtie sau un teren de şcoală trebuie să se asigure, menţinând controlul vizual spre deal şi vale, luând-şi precauţiunile necesare preîntampinării unui accident pentru el şi pentru alţii.
  6. Staţionarea: schiorul trebuie să evite să se oprească şi numai în cazuri de absolută necesitate în pasajele lipsite de vizibilitate. În caz de căzătură, trebuie să degajeze rapid pârtia.
  7. Urcarea: pe schiuri sau cu piciorul trebuie să se facă folosind marginea pârtiei.
  8. Respectarea semnalizării: oricine trebuie să respecte semnele internaţionale de semnalizare instalate pe pârtie, indiferent de gradul sau de pregătire sportivă, vârsta etc.
  9. Respectarea naturii pârtiei: a schia rapid pe o pârtie rezervată începătorilor constituie o greşeală, ca şi aventurarea schiorului începător pe o pârtie dificilă.
  10. În caz de accident: orice schior sau persoană aflată pe pârtie trebuie să dea ajutor în caz

 sursa : schiuri.ro


clapari,boots ski,clapari de vanzare,clapari second hand,clapari sh,oferta clapari schi,magazin echipamente ski,magazin schiuri si clapari,bucuresti,timisoara,brasov,suceava,oradea,bacau,constanta,schiuri de vanzare,schiuri second hand,atomic,rossignol,salomon,dynastar,fscher,blizzard,head,k2,tecnica,nordica,volkl,

Snowkitingul, ultima fiţă


Snowkitingul, ultima fiţă în materie de sport extrem

Snowkitingul este un sport extrem de puţin cunoscut în România. Un inginer de aviaţie încearcă însă să le insufle „microbul" şi altor împătimiţi ai pârtiilor. O şcoală pentru acest sport a fost înfiinţată în 2008 ani de un braşovean.

Sportul extrem, care se practică cu ajutorul kite-ului, atrage mii de amatori în ţările occidentale. La noi însă sunt puţini cei care au auzit măcar de acest sport. Un braşovean, împătimit al zborului, a făcut din snowkiting o pasiune şi chiar a renunţat la parapantism, în favoarea sportului extrem.
„Kite este cuvântul care, în engleză, înseamnă zmeu. De aici, kitingul este sportul care utilizează un zmeu pentru a tracta o persoană care foloseşte un anumit mijloc de locomoţie, indiferent că se deplasează pe zăpadă, pe gheaţă sau pe apă. La snowkiting, sportivul foloseşte schiurile sau snowboardul. Vântul este cel care pune în mişcare kite-ul, cu o forţă de tracţiune destul de mare", a explicat Marian Bobe, profesor de snowkiting.
Şcoală de sport extrem
Braşoveanul a înfiinţat în 2008 chiar şi o şcoală de snowkiting.  Un curs de iniţiere durează patru zile, iar fiecare elev are parte de aproximatix 12 ore de explicaţii. Cursul costă 200 de euro de persoană şi elevul trebuie să se prezinte la lecţii costumat pentru schi sau snowboarding.
„La cursuri, folosesc două kite-uri de şcoală care sunt mai mici şi mai stabile. Pentru ca un începător să se acomodeze cu mişcările, este nevoie de un kite ceva mai lent. După ce sportivul capătă deprinderile , poate să treacă la următoarea etapă şi să folosească un kite mai performant", este de părere Marian Bobe, profesor de snowkiting.
Zbor pe schiuri
Pentru cei care ajung pe Valea Prahovei, Cota 2000 este locul ideal pentru practicarea sportului extrem. Cursul este predat individual sau pentru maxim doi elevi, iar singura condiţie de înscriere este ca doritorul să aibă cel puţin 16 ani. Braşoveanul spune că în decursul celor doi ani, de când există şcoala, nu a avut foarte mulţi elevi. Cei care au vrut însă să înveţe au rămas dependenţi de acest sport.
„Eu făceam înainte snowboarding. Am aflat de pe internet despre snowkiting şi m-am gândit să încerc. Dar ce m-a convins cu adevărat a fost o demonstraţie pe care am văzut-o pe câmp. Aşa am început cursurile şi sunt extrem de încântată. Senzaţia este unică, simţi că pluteşti, este minunat", povesteşte Mihaela Lorincz, de 20 de ani, din Braşov.
Pasionaţii de snowkiting spun că acest sport este unic. „Orice sport de iarnă este frumos, însă nu cred că se poate compara ceva cu snowkitingul. E cu totul altceva când îţi pui schiurile în picioare şi te laşi în voia vântului. Sunt doar începător deocamdată, dar am de gând să mă perfecţionez. E mare păcat că acest sport nu este foarte cunoscut la noi şi că nu se organizează competiţii de snowkiting ", a spus Bogdan Cristea, de 25 de ani, din Galaţi.
Zăpadă şi vânt puternic
Singurele condiţii pentru ca snowkitingul să fie posibil sunt impuse de vreme. Sportul se poate practica atât timp cât e zăpadă şi bate şi vântul. Locurile ideale pentru practicarea acestui sport sunt cele fără obstacole. Pe un astfel de teren, manevrele şi salturile sunt mai puţin periculoase, iar practicantul sportului are libertatea de a manevra kiteul cum doreşte. În România există câteva locaţii care îi pot satisface pe deplin pe iubitorii snowkitingului. Este vorba despre mai multe zone din Munţii Apuseni şi din Munţii Parâng. Şi la Sinaia, cota 2000 este un loc numai bun pentru amatorii de senzaţii tari. În România nu a fost însă niciodată organizat  un campionat de snowkiting.
www.adevarul.ro



clapari,boots ski,clapari de vanzare,clapari second hand,clapari sh,oferta clapari schi,magazin echipamente ski,magazin schiuri si clapari,bucuresti,timisoara,brasov,suceava,oradea,bacau,constanta,schiuri de vanzare,schiuri second hand,atomic,rossignol,salomon,dynastar,fscher,blizzard,head,k2,tecnica,nordica,volkl,

Strat de zapada,preturi pentru noul sezon de ski


Totul despre NOUL SEZON DE SCHI din România – pârtii, stratul de zăpadă, preţuri

Aproximativ 150.000 de români îşi petrec anul acesta sărbătorile de iarnă în staţiunile montane din România, cei mai mulţi fiind aşteptaţi aici de Revelion, mai exact peste 90.000 de persoane, potrivit estimărilor realizate de către specialiştii în domeniul turismului. Turiştii vor plăti mai mult de REVELION decât de CRĂCIUN.
Astfel, de Revelion, turiştii vor plăti, în medie, sume cuprinse între 800 şi 1.000 de lei de persoană pentru a sărbători trecerea în noul an în staţiunile montane. Cei care vor dori să beneficieze, însă, de facilităţile şi de confortul oferit de hotelurile de lux de pe Valea Prahovei vor plăti chiar şi 3.100 de lei de persoană, având în vedere că aceasta este una dintre cele mai scumpe destinaţii de iarnă din România.

De asemenea, cu ocazia Anului Nou, specialiştii în domeniul turismului se aşteaptă ca gradul de ocupare al unităţilor de cazare din zonele montane să ajungă până la 80%, în creştere faţă de cel înregistrat de Crăciun, de circa 50%.
De Crăciun, se aproxima că vor fi găzduite 60.000 de persoane în hotelurile şi în pensiunile din ţară, acestea urmând să cheltuiască pentru cazare şi pentru masă suma de 8 milioane de euro, conform datelor furnizate de către reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPRT).
Cea mai mare parte a lor, 28.000 de români, urmau să se cazeze în pensiunile aflate în zonele rurale, unde costul mediu al unui pachet turistic era de circa 550 de lei, potrivit Mediafax. Aceştia erau urmaţi apoi în clasament de către cei care alegeau ca destinaţie pentru petrecerea zilelor libere din preajma Crăciunului staţiunile montane, care au plătit până la 700 de lei de persoană pentru cazare, şi cei care au plecat în vacanţă în staţiunile balneare sau care au vizitat Capitala.
Cele mai multe pârtii din ţară se găsesc în judeţul Prahova
Atunci când vine vorba despre pârtiile unde se vor putea bucura de sporturile de iarnă la finalul anului, românii fac alegerile, de cele mai multe ori, în funcţie de oraşul în care locuiesc. "Cei din sudul României merg pe Valea Prahovei, în Poiana Braşov şi la Predeal. Oltenii aleg Parângul şi Valea Jiului, clujenii aleg mult Maramureş, Arieşeni şi Părtiniş, iar moldovenii merg la Vatra Dornei sau tot în Maramureş", a declarat pentru gândul Traian Bădulescu, consultant în domeniul turismului.
"Din fericire, noi avem facilităţi pentru sporturi de iarnă în orice punct al ţării", a mai adăugat el.
La ora actuală, în România există 147 de pârtii omologate, dintre care cele mai multe se găsesc în judeţul Prahova, mai exact 23, conform datelor făcute publice de Ministerului Turismului şi Dezvoltării Regionale (MDRT). Pe locul al doilea în topul judeţelor unde turiştii români şi străini pot practica sporturile de iarnă se află Harghita, cu 22 de pârtii omologate, urmat apoi de Braşov şi de Hunedoara.
La polul opus, cele mai puţine pârtii omologate se află în judeţele Iaşi, Mureş, Neamţ, Bistriţa Năsăud şi Covasna unde iubitorii sporturilor de iarnă, precum schiul sau snowboard-ul, nu au la dispoziţie decât o singură pârtie.
Pe primele locuri în clasamentul judeţelor unde pot fi găsite cele mai mari pârtii din România se află Braşovul, Suceava, Maramureş, Bihor şi Prahova unde turiştii pot schia pe distanţe de până la 4.752 de metri. Astfel, pârtia cu cea mai mare lungime din România este Drumul Roşu, ea fiind urmată apoi în top de pârtia Sulinar, ambele aflate în Poiana Braşov.
Pe locul al treilea în clasament se află pârtia Dealul Negru din judeţul Suceava, aceasta având o lungime de 3 kilometri.
Top 15 cele mai mari pârtii din ţară

FOTO: gândul.info (date MDRT)
Există şi patru pârtii în România cu lungimi mai mici de 250 de metri. Printre acestea se numără pârtia Gondola din Masivul Bucegi, care are o lungime de 150 de metri, şi Pârtia D de la Păltiniş, judeţul Sibiu, cu o lungime de 240 de metri.
Cât plătesc turiştii pentru o urcare cu teleschiul sau cu telescaunul
Românii care aleg să îşi petreacă ultimele zile din an pe pârtiile din Poiana Braşov, unde deschiderea oficială a sezonului de schi a avut loc încă de pe data de 22 decembrie, pot folosi una dintre cele zece instalaţii de transport pe cablu, printre care se numără două telescaune şi cinci teleschiuri.

FOTO: Laurentiu Mich/Mediafax Foto
Pentru o coborâre sau pentru o urcare ei vor plăti 20 de lei/adult şi 10 lei/copil, în cazul în care acesta are o vârstă mai mică de 12 ani, sau 960 de lei pentru un abonament valabil 10 zile.
La Cavnic un abonament de o oră la teleschi costă 30 de lei/adult şi 25 de lei/copil, iar un abonament valabil o zi costă 95 de lei/adult şi 90 de lei/copil.
Pentru a închiria echipamentul necesar pentru practicarea sporturilor de iarnă cei care ajung pe pârtia Clăbucet din Predeal trebuie să plătească până la 40 de lei pe zi, cea mai scumpă fiind închirierea unei plăci de snowboard.
Zăpadă de până la 70 de centimetri grosime în Munţii Făgăraş
Anul acesta, românii nu se vor putea bucura de zăpadă în noaptea dintre ani, dar vor putea schia în continuare pe pârtii în ciuda faptului că din cauza temperaturilor mai ridicate din ultimele zile grosimea stratului de zăpadă a fost diminuată, după cum a explicat pentru gândul meteorologul de serviciu al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
În sudul şi în estul ţării vor apărea condiţii de ceaţă în a doua parte a nopţii de Revelion, iar temperaturile minime se vor situa în intervalul -12 – 0 grade Celsius, mai scăzute în estul Transilvaniei unde ele pot coborî până la -17 grade Celsius.
La ora actuală, stratul de zăpadă cu cea mai mare grosime se înregistrează în Munţii Făgăraş, la Bâlea Lac, potrivit datelor ANM. La Azuga şi la Predeal grosimea stratului de zăpadă ajunge până la 33 de cm, iar în Buşteni la aproape 50 de cm.


www.gandul.info



clapari,boots ski,clapari de vanzare,clapari second hand,clapari sh,oferta clapari schi,magazin echipamente ski,magazin schiuri si clapari,bucuresti,timisoara,brasov,suceava,oradea,bacau,constanta,schiuri de vanzare,schiuri second hand,atomic,rossignol,salomon,dynastar,fscher,blizzard,head,k2,tecnica,nordica,volkl,

377.925 de treceri pe schiuri în trei săptămîni

În timp ce numărul turiştilor care vin la schi rămîne la cote record, numărul autoturismelor care caută parcare în Poiană e mai mic.
200511_429148573823694_1334839985_n
Domeniul schiabil din Poiana Braşov devine din ce în ce mai atractiv pentru turiştii români şi străini. La mai puţin de o lună de la primele ninsori şi de la punerea în funcţiune a instalaţiilor de transport pe cablu, prin punctele de acces pentru urcarea spre pîrtii au fost înregistrate peste 377.000 de treceri. În acest moment, schiorii care aleg Poiana Braşov au la dispoziţie şapte pîrtii, atît în Postăvarul cît şi în Poiană, cu diferite grade de dificultate. Grosimea stratului de zăpadă are cel puţin 70 de centimetri pe toate pîrtiile.
Schiorii au urcat de 377.925 de ori în trei săptămîni
În ultimul week-end, între 4 şi 6 ianuarie, schiorii au trecut de mai mult de 67.000 de ori prin punctele de acces de la urcarea în instalaţiile de transport pe cablu. Aceştia au folosit cartele cu puncte, cumpărate la preţuri între 20 de lei şi 510 lei sau diferite tipuri de abonamente pe o zi sau mai multe. Schiorii au profitat de vremea foarte bună din ultimele zile şi au luat cu asalt pîrtiile. Cele mai aglomerate au fost şi în acest week-end, pîrtiile Bradului, Lupului, Drumul Roşu şi Sulinar. Week-endul precedent a fost unul dintre cele mai aglomerate de la deschiderea sezonului 2012-2013, pînă în prezent. Reprezentanţii Municipalităţii spun că din 15 decembrie, cînd au fost pornite instalaţiile de transport pe cablu, şi pînă acum, prin turnicheţi s-au înregistrat în total 377.925 de treceri. Dintre acestea, 67.382 de treceri s-au înregistrat doar în ultimul week-end. Cifrele sînt comparabile cu cele de la începutul sezonului trecut. De exemplu, în week-end-ul 6-8 ianuarie 2012, societatea care administrează transportul pe cablu din Poiană raporta cele mai mari încasări din istorie, avînd aproximativ 23.000 de utilizatori pe zi.
Turiştii renunţă să mai urce în Poiană cu maşinile personale
Autorităţile se pot declara mulţumite şi din punct de vedere al numărului de schiori pe pîrtii la acest început de sezon, dar şi datorită autoturismelor care vin spre Poiană. Numărul acestora este vizibil mai mic la acest început de an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, semn că o parte din turişti au înţeles să renunţe la maşinile personale în vacanţa de la munte.
Reprezentanţii Municipalităţii spun că în ultimul week-end, în Poiana Braşov au fost parcate în jur de 15.000 de maşini. Comparativ cu anul trecut, într-unul din week-end-urile din ianuarie 2012, în Poiana Braşov au fost înregistrate aproximativ 70.000 de vehicule care au urcat în staţiune.
www.monitorulexpres.ro



clapari,boots ski,clapari de vanzare,clapari second hand,clapari sh,oferta clapari schi,magazin echipamente ski,magazin schiuri si clapari,bucuresti,timisoara,brasov,suceava,oradea,bacau,constanta,schiuri de vanzare,schiuri second hand,atomic,rossignol,salomon,dynastar,fscher,blizzard,head,k2,tecnica,nordica,volkl,